miercuri, 13 februarie 2008

science fiction

exista durere si dincolo de fericire. durerea nu dispare. e acolo. mocneste mereu. cand suntem fericiti ia foc si credem ca tot ce a durut odata s-a dus cu flacarile.nu avem voie sa plangem pentru ca lacrimile ar fi fatale focului.si durerea ar putea mocni din nou. nu ne-a spus nimeni niciodata ca si lacrimile de fericire pot stinge focul. si durerea reapare. balanta din mine n-a stiut niciodata sa-si pastreze echilibrul.n-a invatat sa pastreze focul aprins. sa arda durerea.imi place s-o zgandar.s-o aprind, s-o sting cu lacrimi, s-o suflu sa arda mai tare, s-o sting apoi la loc. si mai e ceva ce nu mi-a spus nimeni niciodata. ca tot jucandu-ma cu focul o sa ajung culmea... nu sa ma ard... ci sa obosesc.iar oboseala dauneaza fericirii, la fel si lacrima.

4 comentarii:

miki spunea...

ce-ai, dom*le?? nu ai picat cu avionul si acum n-ai motive de boceala?

miki spunea...

ah, am citit-o pe anda. si deci si pe tine la ea. it all makes sense now :)

catafil spunea...

apai mai i se acreste si omului de atata bine.cand o citesc pe anda ma mai apuca si pe mine:)caci asa cum mai scriam eu o data. cand mi-e bine imi piere total pofta de a mai scrie. mai arunc si eu cu ochiul pe la vecini. sa-mi vina inspiratia:)

Anda spunea...

Acu ma vad obligata sa intervin, dublu pomenita fiind. Eu as scrie multe si vesele, dar alea nu rezista, ca le transmit verbal rapid...asa ca...notez si eu chestiile "mocnite"...ca sa pastrez totusi linia blogului si sa nu-l varzuiesc...

Sa revenim...fericirea ar trebui sa te opreasca sa vezi dincolo de ea, probabil cheia e sa o traiesti la timpul prezent ca sa ti se para mai lunga...sau poate se construieste ca un castel de nisip si o iei de la capat cand e cazul. Ca normalitatea in viata, paradoxal, e nefericirea. Asta e lesne de obtinut si de pastrat. Hai sa-ti bag si un citat din ciclul "una e biblioteca, si alta e viata":P :
"Care va sa zica, asta inseamna viata de adult: sa construiesti castele de nisip, dupa care sa le calci in picioare si sa repeti operatia iar si iar, cand stii prea bine ca oceanul le-ar fi daramat oricum?" (Frederic Beigbeder -"Dragostea dureaza trei ani").

P.S. Pentru Dr.House: am facut copy-paste cum stii :P